CNSAS se implică în retrocedări

Un document al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) ridică semne de întrebare asupra retrocedărilor de terenuri cu vegetaţie forestieră de pe Valea Mureşului Superior. Este pusă astfel în discuţie legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate asupra a 9023 de ha de pădure în favoarea moştenitoarelor lui Bánffy Dániel – Bethlen Ana, Bethlen Susana şi Szenkuti Éva.

Instituţia Prefectului Mureş a înaintat Judecătoriei Reghin la sfârşitul lunii iunie o cerere de revizuire a hotărârii nr.764/28.06.2007, pronunţată de către un complet al acestei instanţe. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare şi de aceea cererea de revizuire se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea. Cererea Prefecturii mureşene este motivată de art. 509, alin. 1, pct. 5 din Noul Cod de Procedură Civilă, potrivit căruia, sunt supuse revizuirii acele hotărâri care „după pronunţarea hotărârii au fost descoperite înscrisuri doveditoare, reţinute de partea adversă ori care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor”.
Concret, motivele ne sunt explicate de către prefectul Vasile Liviu Oprea: „Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ne-a comunicat un set de documente prin care se constată că Bánffy Dániel, cel care face obiectul acestui dosar, urmaşii acestuia au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra a 9023 de ha, acest Bánffy Dániel a fost condamnat pentru instigare la crime contra umanităţii şi confiscarea averii acestuia, la 8 ani de muncă silnică, condamnat la 10 ani degradare civică. Ca urmare noi am promovat calea extraordinară de atac, revizuirea acestei decizii, pe baza acestei deciziuni penale nr. 2213 din 3 decembrie 1952. Având în vedere importanţa acestui act, am apreciat că înscrisul comunicat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi invocat în cererea de revizuire este determinant în această cauză”. Potrivit Noului Cod de Procedură Civilă, termenul în care trebuie introdusă acţiunea este de o lună „de la data la care s-au descoperit înscrisurile – atunci când aceasta este ulterioară pronunţării hotărârii, iar această întârziere a fost determinată fie de reaua-credinţă a părţii adverse (care le-a reţinut), fie de împrejurări ce exced voinţei părţilor”.

Procesele

În afară de procesul din 2006, încheiat în 2007, prin care moștenitoarelor Bethlen Ana, Bethlen Susana și Szenkuti Éva li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a 9023 de ha de teren cu vegetație forestieră, derivat de acest dosar, pe rolul instanțelor mureșene au mai ajuns două cauze. Prima s-a referit la aplicarea unei amenzi civile pentru nepunerea în executare a sentinței civile nr. 764/28.06.2007 a Judecătoriei Reghin. Instituția Prefectului Mureș, prin Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Mureș, a fost obligată prin soluția pronunțată în aprilie 2013 “la plata în favoarea statului a unei amenzi civile în cuantum de 20 de lei pentru fiecare zi de întârziere începând cu data pronunţării prezentei şi până la executarea obligației prevăzute în Sentinţa civilă 764/28.06.2007 a Judecătoriei Reghin”. Cea de-a doua a vizat judecarea cererii de revizuire formulată de Instituția Prefectului Mureș. Cererea a fost introdusă în decembrie 2010 și a fost soluționată în iunie 2011. Soluția a fost extrem de clară, în defavoarea Prefecturii Mureș: “Respinge cererea de revizuire. Respinge cererea de suspendare a executării hotărârii supuse revizuirii ca rămasă fără obiect. Obligă revizuienta la plata sumei de 5000 lei cu cheltuieli de judecată”.

Cine era Bánffy Dániel?

Potrivit unui document dat publicității de Prefectura Mureș, în perioada în care această funcție a fost deținută de actualul senator Marius Pașcan, “Bánffy Dániel nu şi-a pierdut niciodată calitatea de cetăţean maghiar fiind chiar ministru al Agriculturii în guvernul horthyst al Ungariei. Astfel, s-a considerat că el a luptat împotriva statului român şi a intrat sub incidenţa Legii 187/1945, promulgată de Regele Mihai. Actul normativ prevedea că acelor persoane care au avut o atitudine duşmănoasă la adresa statului român, li se vor expropria toate proprietăţile deţinute la momentul respectiv; În anii 1943 – 1944 s-au făcut înscrieri de proprietăţi în cărţile funciare de către foştii grofi, în baza unor Deciziuni ale Batalionului Armatei Regale IX Honved din Cluj care au fost anulate, sau trebuiau anulate prin efectul Legii nr. 260/1945, dar instanţele actuale prin sentinţele pronunţate le-au considerat ca fiind valabile. Între anii1944 – 1945, statul Român a început să confişte acele proprietăţi şi să le treacă în administrarea CASBI (Casa de Asigurare si Supraveghere a Bunurilor Inamice) în baza Legii nr. 91/februarie 1945, Lege promulgată de Regele Mihai. Terenurile forestiere au fost apoi transferate la Ministerul Pădurilor. O parte din nobilii maghiari, în frunte cu Bánffy Dániel, cel mai bogat dintre ei, s-au retras odată cu trupele horthyste, ducând cu ei inclusiv arhiva de carte funciară”. Cum vor contracara moștenitoarele lui Bánffy Dániel acest nou document al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securităţii rămâne să vedem atunci când procesul intentat la Judecătoria Reghin va primi un termen.

Lavinia MUREȘAN