Mărturia unei mureșence, elevă în Italia

“Viața noastră e aproape normală!”

Imediat după căderea Cortinei de fier, primii care s-au dezmeticit din amorțeala vieții trăite la comandă, au și plecat peste hotare ca să-și încerce norocul. Nu puține sunt localitățile din țară de unde primul plecat, o fire mai întreprinzătoare, a atras după el unchi, veri, fini și mătuși. Forța de muncă ieftină, pricepută și destul de harnică a fost primită cu brațele deschise n multe țări ale Uniunii. Căpșunarii aduceau valută și semnele bunăstării celor rămași acasă îi mobiliza și pe cei neafectați de mirajului occidentului. Încă.

Urmând exemplul pionierilor, tot mai mulți au luat drumul Occidentului. O familie din Târgu Mureș, aidoma altora care au ales exeperiența ineditului, și-a încercat norocul în Italia. A plecat bărbatul și părea că totul va fi bine, dar familia nu mai era familie, așa că “femeia l-a urmat pe bărbat” și după un timp toată familia s-a reîntregit într-un orășel din peninsulă.

Cei mai afectați din toată aventura asta de obicei sunt copiii. Rămași în grija bunicilor, a rudelor unii deviază, alții se resemnează. Sunt și cazuri mai fericite, cum este și cazul Andreei, fostă elevă a Grupului Școlar Sanitar Gh. Marinescu din Târgu Mureș.

Orașul unde stau eu e destul de mic

Andreea a avut norocul de a pleca în cele din urmă după părinții ei, într-un orășel din Italia. Am rugat-o să-mi povestească despre viața unui elev străin în Italia. Iată ce mi-a spus: “Viața unui elev străin în Italia e aproape normală. Cei care sunt acolo de mai mulți ani reușesc să se integreze foarte bine în grupul italienilor, iar cei care de abia au ajuns se împrietenesc mai mult cu străinii, având mai multe lucruri în comun, începând de la necunoașterea locurilor și obiceiurilor din noua țară până la solidaritatea în fața necunoscutului. Printre ei se simt mai în largul lor”, spune Andreea.

Cursuri de alfabetizare

Profesorii sunt amabili cu cei “de abia ajunși” cum îi numește Andreea pe imigranți. Se fac cursuri separate pentru elevii străini ca să învețe limba italiană și materiile mai dificile, iar chinezilor li se țin cursuri de alfabetizare. Nu e frișcă până la fundul paharului!

“Mai sunt și profesori care te fac să nu uiți că ești străin și fac diferență între străini și elevii italieni, mai ales când aud de o nouă infracțiune comisă de un român! Infracțiuni ce sunt mult prea frecvente,”recunoaște Andreea. “Disensiunile dintre elevii italieni și străini sunt mai mult discuții și certuri, uneori și agresiuni din cauza rasismului. Toate din cauza generalizării!, exclamă tânăra. Și ne explică: “ Mulți ne privesc cu ură din cauza altora care-și fac de cap în Italia. De exemplu la Roma, românilor le este frică să se facă auziți pe stradă că vorbesc româna pentru că sunt agresați de italieni și micile lor afaceri puse pe picioare prin muncă cinstită sunt distruse fără milă. Mulți nici nu mai oferă locuri de muncă sau nu mai dau în chirie apartamentul unui român. Diferențe de naționalitate se mai fac și în locurile publice, prin magazine, poștă sau la locul de muncă,”adaugă Andreea.

Clasa mea e multietnică

Orașul unde stă Andreea împreună cu familia este unul destul de mic și din fericire nu se confruntă cu probleme de genul acesta, “decât cu probleme minore, dar pe care de multe ori nu le mai bag în seamă, ceea ce la început mă afectau dar cu timpul am învățat să le ignor,” spune ea. În rest Andreea este integrată “normal” în clasă, se înțelege bine cu colegii și “nu prea am probleme din cauza rasismului,” declară ea mulțumită. Și ca o dovadă în plus îmi spune că învață într-o clasă multietnică, unde jumătatea dintre elevi sunt străini, veniți din toată lumea. Și ca orice fată de liceu, ea are “foarte mulți prieteni străini, dar și foarte mulți români cu care ieșim și ne distrăm foarte bine,” spune Andreea și concluzionează: “viața noastră e normală!”

Dar nu într-atât de normală încât să aibă curajul să-și pună poza sau numele întreg într-un ziar ce apare în varianta online, accesibilă de oriunde în lume! Trebuie s-o înțelegem și să-i mulțumim pentru aceste detalii. Andreea merge mai departe!

Erika MÄ‚RGINEAN

erika@ziaruldemures.ro