ReportajSocial

Proiectul centurii stârneşte revolta locuitorilor din Orizont

Primul ministru la inaugurarea santierului centuriijpg
În octombrie 2014, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, primul-ministru şi candidatul Victor Ponta inaugura şantierul viitoarei centuri ocolitoare a municipiului Tîrgu Mureş ce ar lega Corunca de Ernei via Livezeni şi Sângeorgiu de Mureş. După vizita premierului nu s-a mai întâmplat nimic până acum recent când topografii au început să măsoare traseul viitoarei centuri şi să-l marcheze cu ţăruşi, iar angajaţii companiei să negocieze cu locuitorii utilizarea străzilor din comună pentru transportul materialelor de construcţie, altfel spus dreptul de trecere al maşinilor de tonaj greu spre şantierul centurii. Însă la faţa locului, acest proiect pare desprins dintr-o piesă absurdă atâta vreme cât viitoarea şosea ar traversa case, curţi sau grădini ale unor proprietari din cartierul Orizont. Proiectul din 2004 nu ţinea la vremea aceea cont de faptul că pe traseul centurii se afla proiectul imobiliar dezvoltat de Benţa Group.

A doua dezbatere publica fara finalitate

Miercuri, la Căminul Cultural din comuna Livezeni, câteva zeci de locuitori participă la cea de-a doua dezbatere publică privind condiţiile de utilizare a străzilor comunale pentru construcţia variantei de ocolire a municipiului Tîrgu Mureş de către compania spaniolă Copisa Constructora Pirenaica.
Prima întâlnire a fost amânată deoarece a fost prezent un angajat al firmei constructoare, fără nicio putere de decizie. Un intermediar. Localnicii au cerut atunci să vină managerul pentru a le asculta condiţiile în care ar fi de acord să cedeze folosinţa drumului – strada Livezii – mai precis executantului. Nici a doua oară, managerul nu a considerat necesar să fie prezent la întâlnirea cu locuitorii din comună, astfel că inginerul de la Copisa a fost aproape trimis la plimbare de către aceştia. Întâlnirea s-a încheiat într-un final cu o adresă în care oamenii şi-au trecut solicitările, adresă înaintată companiei. Doar după aceste negocieri, Primăria comunei Livezeni va semna protocolul cu firma privind utilizarea străzii respective, a promis primarul Vasile Tătar, mai ales că în zonă ar trebui realizat în această perioadă şi un proiect de realizare a canalizării.

Vasile Tatar - primarul comunei Livezeni (dreapta)
Drumul vizat de constructor pentru a-şi transporta materialele este unul doar pietruit.
Dar discuţia despre utilizarea sau nu a drumului respectiv este doar vârful asibergului, doar una dintre problemele care vizează acest proiect şi care este ridicată de către locuitori din comuna Livezeni.

Strada pe care ar urma sa urce masinile de tonaj greu

 

Centura de la Orizont

În 2013, în luna iunie, era publicată, în Monitorul Oficial, Hotărârea de Guvern nr. 378 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică “Varianta ocolitoare a oraşului Târgu Mureş, pe DN 13 şi DN 15”. Prima problemă care ne-a sărit în ochi este faptul că această hotărâre se întemeia pe un alt act normativ de aceeaşi forţă juridică, şi anume Hotărârea Guvernului nr. 1.638/2004 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii (…) Varianta ocolitoare a oraşului Târgu Mureş, pe DN 13 şi DN 15″, cu modificările ulterioare. Anexele Hotărârii, se mai preciza în actul normativ din 2004, urmau să fie comunicate Ministerului Transporturilor. Nu am găsit modificări ale anexei referitoare la această variant de ocolire, astfel că nu rămâne decât să presupunem că aceasta nu a fost modificată din 2004. Ceea ni se pare o aberaţie în condiţiile în care în 2003 în zona respectivă şi pe traseul viitoarei centuri era edificat un cartier cu peste 200 de case, cartierul Orizont finalizat în 2009.
A doua problemă a fost că majoritatea terenurilor care urmau să fie expropriate pe traseul viitoarei centuri figurau cu proprietari neidentificaţi în evidenţele Primăriei comunei Livezeni. O chestiune ciudată ne-au spus mai mulţi proprietari, chiar de pe traseul centurii, în condiţiile în care aceştia achită anual impozite pe terenurile şi casele pe care le deţin. În plus, atunci când şi-au edificat imobilele au obţinut autorizaţii de construire de la Primăria Livezeni.

Traseul centurii - partea de jos

 

Notificări la Mediu

Proprietarii caselor din cartierul Orizont s-au constituit într-o asociaţie – Asociaţia Orizont – pentru a protesta faţă de intenţia Guvernului de a construi centura exact lângă casele lor.
Astfel în ianuarie 2014, Asociaţia Orizont înainta Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Agenţiei pentru Protecţia Mediuui şi Ministerului Transporturilor – Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Consiliului Judeţean Mureş şi Primăriei comunei Livezeni o notificare.
„(…) precizăm faptul că actualmente situaţia din teren a zonei pentru care solicităm devierea traseului variantei de ocolire nu mai corespunde situaţiei faptice din perioada în care s-a realizat studiul de fezabilitate şi s-a întocmit proiectul construcţiei, respectiv anul 2005. Astfel, începând din anul 2005 zona menţionată a cunoscut o amplă dezvoltare imobiliară prin realizarea de construcţii – case de locuit, instalaţii, utilităţi etc. elemente care prin proiectarea, execuţia şi exploatarea drumului în versiunea actuală vor fi lezate în mod ireversibil”, se arată în notificare.
Consiliul Director al asociaţiei a mai arătat că varianta de ocolire ar afecta cele 400 de construcţii existente în zonă, reţeaua de canalizare, puţurile (fântâni), apă menajeră, reţeaua de scurgere ape pluviale, reţeaua de alimentare cu gaze, posturile de transformare şi reţelele electrice, ar reprezenta o sursă de poluare fonică, vibraţii, noxe şi ar prezenta risc crescut de accidente.
“Deşi necesitatea executării acestei centuri ocolitoare rezidă într-un interes general, aspect de care suntem conştienţi, considerăm că este inadmisibil ca strict din raţiuni de reducere a costurilor executarea edificatului să se realizeze pe actualul amplasament, sacrificându-se astfel în mod iremediabil atât liniştea a câteva mii de persoane care lucuiesc în zonă cât şi calitatea aerului din localitate”, au mai susţinut locuitorii care au solicitat devierea traseului drumului de ocolire, respectiv coborârea într-un debleu a variantei de ocolire pe toată distanţa din partea de nord a comunei Livezeni.
În opinia locuitorilor din Orizont, construcţia variantei de ocolire încălca şi legea, mai precis O.G. nr. 43/1997 privind Regimul drumurilor care prevedea că: „Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor”.
Mai mult proiectul centurii izolează o comunitate de pădurea din apropiere.
Acest demers nu a avut niciun efect, astfel încât s-a ajuns în situaţia absurdă ca traseul centurii să treacă peste casele oamenilor, prin curţile, grădinile sau chiar livada unui proprietar din zonă care s-a trezit cu topografii pe proprietatea sa privată fără să îi ceară permisiunea.
Este unul dintre motivele pentru care peste 50 de locuitori din cartierul Orizont au înaintat în 16 aprilie 2015 o plângere prealabilă Guvernului României, via Secretariatul General, prin care solicită revocarea Hotărârii Guvernului Nr. 378 din 2013 şi identificarea unui alt traseu alt centurii.

Traseul centurii in partea de sus

Infracţiune de corupţie?

Vă spuneam mai sus că proiectul variantei de ocolire reluat în HG 378 este neactualizat, nu ţine seama de realitatea din teren, şi anume construirea în zonă a unui cartier de case care nu este în niciun caz teren extravilan cum apare în proiect şi a fost astfel prezentat pentru obţinerea de fonduri de la Banca Europeană de Investiţii. Mai ales că acel cartier e vizibil de pe Google Maps ca să ne oprim asupra unei simple metode de verificare. Putem vorbi în această situaţie de săvârşirea unei infracţiuni de fraudă a intereselor financiare ale României şi chiar ale Uniunii Europene – Banca Europeană de Investiţii fiind banca UE prin prezentarea unei situaţii nereale? Specialiştii în drept afirmă că da. Ar fi de stabilit doar cine a săvârşit infracţiunea, care pare, momentan, un cartof fierbinte în mâna oficialilor CNADNR.
Ziarul de Mureş nu avut timpul necesar să verifice de ce la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară acele parcele care se află pe traseul centurii sunt cu proprietari neidentificaţi, aşa cum apare în anexa Hotărârii de Guvern, şi nici dacă, într-adevăr, acele terenuri au fost cumpărate direct sau prin interpuşi de către persoane care cunoşteau traseul exact al proiectului de centură.

 

Pe şantierul în stand-by

Varianta de ocolire a municipiului Tîrgu Mureş va avea 11,6 km care vor lega Drumul European 60 de Drumul Naţional 15 prin comunele Corunca, Livezeni, Sângeorgiu de Mureş şi Ernei. Valoarea contractului este de 50 de milioane de euro. Finanţarea este asigurată 15% din bugetul de stat, iar restul sumei de la Banca Europeană de Investiţii. Prin construcţia sa, centura va prelua traficul greu pe relaţia Tîrgu-Mureş – Reghin – Bistriţa sau Reghin – Topliţa – Piatra Neamţ. Copisa Constructora Pirenaica, executantul lucrării a promis în octombrie 2014 că şoseaua de ocolire va fi gata la 31 decembrie 2015. După cum arată lucrurile astăzi avem mari rezerve că va începe prea curând construcţia.
De asemenea ar fi de amintit că în 2014, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Narcis Neaga, i-a prezentat primul-ministru proiectul centurii de ocolire şi a spus, cităm, următoarele: „ Ne găsim aici, a fost evitată o pădure care este acolo, ca să evităm defrişări şi dezechilibre ale mediului, s-a lungit puţin traseul dar am scăpat de această problemă. În ceea ce priveşte imobilele o singură problemă ar fi, unde trece centura prin apropiere, o să discutăm cu proprietarul, o să mutăm un pic drumul ca să nu îi demolăm sau să îi producem vreun disconfort în ceea ce priveşte traiul de zi cu zi. În rest nu sunt probleme aici”.
Vom reveni, este un prim semnal de alarmă pe care Ziarul de Mureş îl trage asupra acestui proiect care se dorea benefic, dar care aşa cum ne-a fost prezentat încalcă drepturi elementare ale unei comunităţi.
Dacă deţineţi alte informaţii, puteţi să îmi scrieţi pe una din adresele ligia.voro@zi-de-zi.ro, ligia.voro@gmail.com sau să mă sunaţi la numărul de telefon: 0740-686015.
Ligia VORO

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close